1.Traseul Ecoturistic Trescovăţ

 Acces de pe drumul naţional DN 57 la 6 km de la localitatea Sviniţa ,din dreptul popasului turistic Starişte spre sensul de mers către localitatea Berzeasca.;lungimea traseului are  aproximativ 10 km,se parcurge în cca 6 ore. (harta traseului)

 Este un trase turistic cu un grad mediu de dificultate ; efort fizic de rezistenţă care necesită o pregătire fizică bună, ţinând cont de lungimea traseului şi perioada de parcurgere al acestuia. Este marcat cu un triunghi echilateral roşu pe fond alb, pe arbori şi  pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia.

 Traseul şerpuieşte prin păduri de cer, garniţa, fag, iar pajiştile cu iarbă îţi incantă privirile prin coloritul viu al orhideelor, garofiţelor şi te invită să poposeşti în aceste locuri de basm. Aproape de poalele Trescovăţului îţi poţi alina setea din apele izvorului Cozarişte (numele lui vine de la cuvântul sârbesc coza, care înseamnă capră), bine cunoscut de localnici. Acest traseu este reprezentat de elemente floristice şi faunistice specifice zonei de  S-V a României,care s-au dezvoltat în concordanţă cu elementele climatice existente în  acest colţ al ţării  (climat temperat continental cu influenţe submediteraneene) .

 Un element floristic deosebit se întâlneşte pe neck-ul vulcanic Trescovat şi anume pinul negru de Banat.

 Punctul de atracţie al acestui traseu îl reprezintă însuşi neck-ul vulcanic Trescovăţ care este o formaţiune stâncoasă care încîntă ochiul uman şi pe care se afla speciile de arbori şi arbuşti care au căpătat de-a lungul timpului forme ciudate datorită fenomenelor meteo precum şi punctelele de belvedere  de unde putem vedea cum a reuşit Dunărea să-şi creeze un curs spectaculos printre munţi.

     2.Traseul Ecoturistic Sviniţa-Tricule

Acces de pe drumul naţional DN 57 la 1 km de  localitatea Sviniţa , spre sensul de mers către localitatea Berzeasca.lungimea traseului este de aproximativ 9 km, timp mediu de parcurgere cca 5 ore.     (harta traseului).

Este un traseu turistic cu un grad mediu de dificultate ; efort fizic de rezistenţă care necesită o pregătire fizică bună, ţinând cont de lungimea traseului şi perioada de parcurgere al acestuia.

Este marcat cu un triunghi echilateral galben pe fond alb, pe arbori şi  pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă între 50 -100 şi 150 metri, pe porţiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia.

Traseul ecoturistic este presărat cu numeroase colibe, unde călătorii se pot adăposti de intemperiile vremii. De pe treptele amfiteatrului se pot admira apele liniştite ale lacului de acumulare, localitatea Sviniţa (strămutată în totalitate), vestigiile caselor cu arhitectură tradiţională de influenţa sârbească şi ale bisericii din vechiul sat. Traseul ecoturistic Sviniţa - Tricule este pe rând o poveste geologică, o poveste a vieţii, o poveste a istoriei din regiunea transfrontalieră a Europei. Ruinele cetăţii medievale de la Tricule, care încheie traseul nostru îşi au fundaţia azi în apele Dunării, acest bătrân fluviu ce poartă pe umerii săi istoria de peste 2000 de ani ai Europei.

3.Traseul Ecoturistic Cioaca Cremeneasca-Rudina

Acces de pe drumul naţional DN 57, la 6 km din Dubova spre Sviniţa, traseul turistic pleacă de pe un drum vechi forestier  ce urcă pe Cioaca Cremeneasca , amonte de valea Plaviseviţa;lungimea traseului este de aproximativ 8,2 km, timp mediu de parcurgere cca 4 ore . (harta traseului)

Este un traseu turistic cu un grad mediu  de dificultate , necesită o pregătire fizică deosebită, deoarece este totuşi un  traseu lung în raport cu distanţa şi timpul de parcurgere al acestuia. Este marcat cu un triunghi echilateral roşu cu margine albă, pe arbori şi  pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia.

Este unul dintre traseele în care călătorul poate observa atât peisajele pitoreşti ale Văii Dunării, cât şi modificările favorabile sau nefavorabile determinate de activităţile antropice. Este vorba de cele câteva halde de steril depuse în mijlocul pitorescului natural, în urma exploatărilor miniere din Defileul Porţile de Fier. Sunt oaze de sterilitate, la care ecoturistul poate medita. Este oare o luptă continuă între om şi natura? Sau poate că din convieţuirea omului cu natura, Homo sapiens sapiens aduce prejudicii naturalului, poate iremediabile. Dar în tot acest peisaj, pe alocuri antropizat din violenta industrială, cuarţitul (aşa-zisa cremene, de la care probabil, provine numele culmii), serpentinitul de Tisovita şi Plavisevita, casele vechi bicelulare, pădurile de stejar cu flora submediteraneana, bucătăria tradiţionala de la sălaşe, ospitalitatea specific românească rămân elemente care te cheamă să-ţi arate că "localnicul" Porţilor de Fier a ştiut dintotdeauna să respecte natură cu toate darurile ei.

Traseul Cioaca Cremeneasca-Rudina este jumătate conectat cu traseul ecoturistic Valea Liubotina-Rudina. Punctul culminant şi în acelaşi timp comun celor două trasee ecoturistice este Rudina, un excelent punct de belvedere pentru plaiurile romaneşti şi sârbeşti.

4. Traseul Ecoturistic Valea Liubotina-Rudina

Acces de pe drumul naţional DN 57, la 8 km din Dubova spre Sviniţa, traseul turistic pleacă din dreptul viaductului Liubotina,pe drumul forestier de pe Valea LiubotinaLungime traseului aproximativ 12 km ,timp mediu de parcurgere cca 6 ore. (harta traseului)

Este un traseu turistic cu un grad mediu  de dificultate , necesita o pregătire fizică deosebită, deoarece este un  traseu lung în raport cu distanţa şi timpul de parcurgere al acestuia.

Este marcat cu un triunghi echilateral albastru cu margine albă, pe arbori şi  pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia.

Traseul ecoturistic merge de-a lungul Văii Liubotina, una dintre cele mai pitoreşti vai afluente Dunării. Versanţii sunt acoperiţi cu păduri de fag, iar ici-acolo apar exemplare izolate de tisă, element ocrotit al florei României. Acest conifer a devenit atât de rar datorită lemnului foarte preţios căutat pentru sculptură şi tâmplărie fină,. În trecut, oamenii "secerau" aceste conifere, deoarece reprezentau un pericol pentru animalele care se hrăneau cu ele. Astăzi, tisa este ocrotita în toată România. Tot pe Valea Liubotina, cascadele formate în albia acestui râu dau un pitoresc aparte acestei zone.

Cel mai impresionant punct de belvedere este platoul Rudina, de unde se zăreşte Dunărea, dar şi dealuri precum Codicea Mică şi Codicea Mare. Bucătăria tradiţională întâlnită la colibele de pe traseu, precum şi modalitatea de a prepara "bucatele" locale, fac din turist un îndrăgostit al acestor locuri.

5. Traseul Ecoturistic Cazanele Mari
 Acces direct din DN 57, din centrul localităţii Dubova, la cca. 100 m de sediul Primăriei Dubova pe sensul de mers spre localitatea Sviniţa. ;lungime traseului aproximativ 5 km, timp mediu de parcurgere cca. 2 ore. (harta traseului)

Este un traseu cu grad mediu de dificultate.Efort fizic moderat care nu necesită pregatire fizică specială.

Este marcat cu un triunghi echilateral galben pe fond alb, pe arborii din imediata apropiere a potecii, la distanţă vizibilă de max. 50 m, pe porţiunile ce traversează pădurea sau limitrofe acesteia.

Elementul  de atracţie al acestei zone îl reprezintă însă laleaua Cazanelor o specie care se face remarcată atât prin unicitatea ei, dar şi datorită habitatului său - pereţii stâncoşi ai Ciucarului Mare, săpaţi atât de frumos de fluviu. Această plantă poate fi observată în floare în luna aprilie, unde alături de alte specii vernale, dau culoare şi parfum stâncilor ce pot părea neprietenoase. Odată ajunşi pe platou, până la punctul terminus al traseului,  suntem însoţiţi de  mirosul îmbietor de liliac, culorile inedite ale florii de scumpie în contrast cu verdele primăvăratic al speciilor arbustive.

Susţinând caracterul unic al acestei zone, clopoţeii Cazanelor relict terţiar, işi deschid florile albăstrii spre a ne încânta privirea.        

6. Traseul Ecoturistic Cazanele Mici
 Acces de pe drumul naţional DN57,în golful Dubova, aproximativ 22 km distanţă de localitatea Orşova spre Moldova Nouă;lungimea traseului aproximativ 2 km, timp mediu de parcurgere cca 1ora.           (harta traseului).

Este un traseu cu grad mediu de dificultate. Efort fizic moderat care nu necesită pregătire fizică specială, fiind un traseu scurt în raport cu distanţa şi timpul de parcurgere al acestuia.        

Este marcat cu un triunghi echilateral roşu cu margine albă, pe arbori şi  pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia.
 Traseul ecoturistic urmează poteci de munte, care parcurg păduri de stejari, păduri de fag şi pajişti. Este traseul de unde se poate colecta drobiţă (Genista tinctoria), o excelentă planta tinctorială, din care femeile extrăgeau coloranţi vegetali pentru vopsitul lânii. Punctele de belvedere, nu puţine la număr, sunt locurile de unde poţi admira Cazanele Mari şi Veliki Strbac, de pe partea sârbeasca a Dunării.

Peisajul tipic este de defileu. Aici apar numeroase forme şi microforme de relief,

Platoul Cazanelor Mici este unic în Europa îţi tăie răsuflarea. Este locul în care stai pe calcare urgoniene (140 milioane ani), pe lapiezuri ("sculpturi" naturale în calcar), unde sibliacurile terţiare, asociaţii vegetale alcătuite preponderent din liliac, cărpiniţă, mojdrean, scumpie provin din perioadele mai calde interglaciare, este locul de unde auriul lalelei de Cazane îţi spune că aici, în Cazanele Mari ale Dunării este singurul loc din lume în care trăieşte, de fapt este locul unde "Dunărea a bătut şi Porţile de Fier s-au deschis".

7. Traseul Ecoturistic Alion

Acces de pe drumul European E70, la ieşire din oraşul Orşova spre Drobeta Turnu Severin , aproximativ 4,2 km distanţa de  gara Orsova, traseul turistic pleacă din dreptul viaductului Târziului; lungimea traseului aproximativ 4,5 km, timp mediu de parcurgere cca 2,30 ore. (harta traseului)

Este un traseu turistic cu un grad mediu de dificultate; efort fizic minim care nu necesită o pregatire fizică deosebită, fiind un traseu scurt in raport cu distanţa şi timpul de parcurgere al acestuia.

Este marcat cu un triunghi echilateral galben cu margine albă, pe arbori şi pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanţa vizibilă intre 50 si 100 metri, pe porţiunile ce le traversează prin padure sau zonele limitrofe acestuia.

Traseul ecoturistic începe de la extremitatea estică a viaductului, pe o potecă, ce altădată, înainte de ridicarea nivelului apelor lacului de acumulare, făcea legătura cu terenurile agricole ale localnicilor din Orşova şi Tufări, aflate dincolo de culmea dealului.

Traseul se continuă pe firul Ogaşului lui Târziu, intr-o zonă acoperită de păduri mezoterme de stejari. O porţiune mai dificilă, pe o culme stancoasă, usor abruptă, reprezintă o frumoasă deschidere pentru admirarea peisajului. Enclavele întalnite oferă splendide puncte de belvedere către Dunăre, către Hidrocentrala Porţile de Fier I şi chiar către localitatea Kladovo din Serbia. Între Vîrful Voicului (289,5 m) şi poala Dealului Alion, terenurile agricole si paşunile de pe Culmea Campului Lung demonstrează perenitatea activităţilor tradiţionale ale localnicilor: agricultura şi creşterea animalelor. Vîrful Dealului Alion este un impresionant punct de belvedere. Pe înserat, ploaia de lumini a barajului de la Porţile de Fier I oferă un adevarat spectacol. De la releele de telefonie mobilă amplasate pe vîrful Dealului Alion şi pînă la poalele Alionului, priveliştea se deschide spre Golful Cernei.

Este un traseu scurt, dar încîntător prin peisaje şi deschideri către Dunăre.

8. Traseul Ecoturistic Ţarovăţ

Acces de pe drumul European E 70, la ieşire din oraşul Orşova spre Drobeta Turnu Severin , aproximativ 600 m  distanţă, traseul turistic pleacă pe pe drumul lăturalnic ce intră pe valea minei ,lungimea traseului aproximativ 9,2 km, timp mediu de parcurgere cca 5 ore. (harta traseului)

Este un trase turistic cu un grad mediu de dificultate ; efort fizic minim care nu necesită o pregătire fizică deosebită, totuşi este un  traseu lung în raport cu distanţa şi timpul de parcurgere al acestuia.

Este marcat cu un triunghi echilateral albastru cu margine albă ,pe arbori şi  pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia.

Traseul ecoturistic se afla într-o zonă deluroasă fără forme de relief abrupte, şi anume în Depresiunea Bahna-Orşova. Capetele acestui traseu sunt municipiul Orşova (lângă gară) şi confluenţa Dunării cu Bahna. Evoluţia bazinului Bahna-Orsova începe în Helveţianul superior, când, în lungul unui important sistem de falii apare un golf îngust al marii miocene (20 mil. ani), care acoperea în acel timp Oltenia. Golful începea la Baia de Aramă şi trecând prin dreptul satului Baltă, se închidea probabil, undeva mai la sud de Bahna.

Prin zestrea sa naturală, traseul ecoturistic Ţarovăţ reprezintă un muzeu în aer liber, un spaţiu deschis unui turism organizat, ecologic, oferind vizitatorului îmbinarea activităţilor de recreere şi agrement, cu cele instructiv - educative, de percepţie a mediului şi de protecţie a resurselor naturale şi istorice.

Ocupaţiile tradiţionale ale ţăranilor din acesta zonă  sunt:: cultura plantelor, păstoritul, pescuitul, vânătoarea, morăritul, prelucrarea lemnului, confecţionarea obiectelor de artizanat şi textile, etc.

Traseul Ţarovăţ se confundă  în mare parte cu fostul drum de pătrăulă al soldaţilor,acesta reprezentând graniţa Imperiului Austro-Ungar cu România, la începutul secolului al XIX-lea,.

9.Traseul Ecoturistic Racovat-Boldovin

Acces de pe drumul comunal al localităţii Iloviţa de le primărie aproximativ 1300 m pe drumul ce urmăreşte pârâul Racovăţ în amonte; lungimea traseului aproximativ 11 km, timp mediu de parcurgere cca 5 ore. (harta traseului)

Este un trase turistic cu un grad mediu de dificultate ; efort fizic de rezistenţă care necesită o pregătire fizică bună, ţinând cont de lungimea traseului şi perioade de parcurgere al acestuia.

Este marcat cu un cerc roşu cu margine albă pe arbori şi  pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia.
  Este un traseu circular, începe şi se termină lângă punctul fosilifer Racovat. Aici este unul dintre cele 3 puncte fosilifere, care alcătuiesc Rezervaţia paleontologica Bahna (Racovăţ, Lespezi, Curchia), prima rezervaţie paleontologica din România, cu o faună fosilă de circa 16 milioane de ani. În astfel de arii protejate, colectarea de fosile şi roci este absolut interzisă. Chiar în marginea localităţii Iloviţa, într-un afloriment de forma unui amfiteatru, este conservat fundul mării sarmaţiene, în care trăiau melci, scoici, corali acum 16 milioane de ani.

10. Traseul Ecoturistic Valea Vodiţei-Dealul Duhovnei

Acces de pe drumul european E 70, de la viaductul Vodiţa, aproximativ 6 km din Orşova şi 19 km din Drobeta Turnu Severin; lungimea traseului aproximativ 14,5 km,timp mediu de parcurgere cca 5 ore.    (harta traseului)

Este un traseu turistic cu un grad mediu de dificultate ; efort fizic de rezistenţă care necesită o pregătire fizică bună, ţinând cont de lungimea traseului şi perioada de parcurgere a acestuia.

Este marcat cu un cerc galben pe fond alb, pe arbori şi  pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă între 150 şi 200 metri, pe porţiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia.

Traseul ecoturistic începe într-un loc sfânt, primul aşezământ monahal din Ţara Românească, de pe Valea Voditei, şerpuieşte pe lângă apa Vodiţei, pe valea Scoruşului şi revine la Dunăre pe cărările Dealului Duhovnei. Traseul are formă de potcoavă, care începe şi se termină în dreptul a doua viaducte apropiate. Cei care-l străbat se încarcă cu frumuseţile naturii şi ale credinţei romaneşti.

Înainte de a urca pe Valea Vodiţei, peretele săpat în stânca păstrează urmele evenimentelor geologice petrecute în urmă cu sute de milioane de ani: suprapunerea Pânzei Getice şi a Autohtonului Danubian, având drept "lubrefiant" Parautohtonul de Severin.

Valea Voditei, predestinată parcă turismului, este un paradis al plantelor medicinale. Cine vrea leacuri pentru diferite afecţiuni, poate colecta cu măsură, din florile, frunzele plantelor poate şi azi cu acţiune miraculoasă.

Pentru a cunoaşte şi alte văi cu putere tămăduitoare, traseul o coteşte aproape în unghi drept pe Valea Scoruşului şi apoi ca o spirală urca în Dealul Duhovnei, de unde, dacă eşti atent poţi admira plaiurile Depresiunii Bahna-Orsova.

Poteca merge pe rama vestică a Dealului Duhovnei, deal cu păduri seculare de alun turcesc. Pădurile acestui deal sunt protejate, aici fiind o altă rezervaţie forestieră  a Parcului Natural Porţile de Fier. Pe vremuri, i se spunea pădurea cu osieci. Osiecii erau trunchiuri de copaci (în special stejar), căzuţi la pământ, care în timp, sub acţiunea ploilor, vânturilor, soarelui, deveneau albe. Din depărtare semănau cu nişte oase mari, albe. Dacă ai noroc, nedesparţindu-te de poteca, mai poţi şi azi vedea astfel de osieci.

11. Traseul Ecoturistic Cazanele Mari 2

Acces de pe drumul naţional DN57, la ieşire din localitatea Dubova spre Moldova Noua , aproximativ 2 km distanţă de la primăria Dubova sau 30 km din Orşova; lungimea traseului aproximativ 1,6 km, timp mediu de parcurgere cca 1ora , maxim  2 ore ambele variante. (harta traseului)

Este un traseu cu grad mediu de dificultate.Efort fizic moderat care nu necesită pregătire fizică specială, fiind un traseu scurt în raport cu distanţa şi timpul de parcurgere al acestuia.

Este marcat cu un triunghi echilateral albastru cu margine albă ,pe arbori şi  pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia.

Recomandări ale APNPF:

Traseul ecoturistic urmează poteci de munte, care parcurg păduri de stejari, păduri de fag şi pajişti. Este traseul de unde se poate colecta drobiţă (Genista tinctoria), o excelentă plantă tinctorială, din care femeile extrăgeau coloranţi vegetali pentru vopsitul lânii. Punctele de belvedere, nu puţine la număr, sunt locurile de unde poţi admira Cazanele Mari şi Veliki Strbac, de pe partea sârbeasca a Dunării. După 10-15 minute, traseul ecoturistic se bifurcă,cu o potecă şerpuind spre platoul Cazanelor Mari, de unde azi vezi apele liniştite ale bătrânului Danubius, odinioară clocotind, datorită reliefului stâncos, ca într-un cazan, iar o altă potecă te duce direct la nivelul apei, de unde poţi mângâia în tihnă liniştea Dunării.  

12. Traseul tematic educativ Balta Nera - Ostrov Moldova Veche

Acces de pe drumul naţional DN57A, de pe drumul ce iese din localitatea Socol spre Pojejena,la aproximativ 2 km; lungimea traseului aproximativ 34 km, cu cele două variante secundare pe DN 57A şi 4,5 km pe ostrov Moldova Veche, timp mediu de parcurgere cca 8-10 ore cu bicicleta.  (harta traseului)

Este un traseu cu grad mediu de dificultate. Necesită o pregătire fizică deosebită, deoarece este totuşi un  traseu lung în raport cu distanţa şi timpul de parcurgere al acestuia.

Traseul principal  este marcat cu un o bandă verticală albastră pe fond alb, iar cel secundar cu triunghi echilateral albastru pe fond alb ,pe arbori şi  pe pietre la o distanţă vizibilă intre 100- 200 metri, pe DN 57 şi pe variantele secundare la limita de vizibilitate până la 100 m.

Este un traseu turistic complex ce se desfăşoară pe o lungime apreciabilă, cu următoarele puncte de interes: Mănăstirea "Sf. Sava" -  Baziaş ,Centrul Cultural Sârb de la Belobreşca, precum şi zone cu elemente de patrimoniu natural deosebit (rezervaţii naturale, arii de protecţie specială avifaunisctica) cu habitate şi specii de păsări şi animale protejate la nivel naţional şi comunitar; Rezervaţia Naturală Baltă Nera - Dunăre, Zona de Conservare Specială; Râpă cu lăstuni Rezervaţie Naturală; Zona Umedă Divici - Pojejena: Arie Specială de Protecţie  Avifaunistică; Ostrovul Moldova Veche Arie Specială de Protecţie  Avifaunistică;

13.Traseului tematic educativ Valea Morilor de Apă 

Acces de pe drumul naţional DN57A, de pe drumul ce iese din localitatea Socol spre Pojejena, la aproximativ 2 km;lungimea traseului aproximativ 22 km, cu cele patru variante secundare ; una în loc Gornea,una în loc Sicheviţa, una pe valea Gramensca şi o variantă scurtă pe Zăsloane;timp mediu de parcurgere cca 6 ore cu bicicleta. (harta traseului).

Este un traseu cu grad mediu de dificultate. Necesită o pregătire fizică deosebită, deoarece este totuşi un  traseu lung în raport cu distanţa şi timpul de parcurgere al acestuia.

Traseul principal  este marcat cu un o bandă verticală albastră pe fond alb, iar cel secundar cu triunghi echilateral albastru pe fond alb ,pe arbori şi  pe pietre la o distanţă vizibilă între 100- 200 metri, pe DN 57 şi pe variantele secundare la limita de vizibilitate până la 100 m.

Acest traseu străbate şi zone cu elemente naturale pe văile Cameniţa,Gramensca care sunt specifice zonei Berzasca - Cozla. Zona este reprezentată şi prin carstul deosebit ,la câţiva km de comună Sicheviţa începe Platoul Carstic Gârnic.

În zona calcaroasă, relieful este alcătuit din culmi largi, ramificate şi platouri carstice (Cărbunari, Sfânta Elena); apar doline cu adâncimi diferite (formate prin alinierea acestora de-a lungul contactelor litologice şi tectonice), văi carstice seci, lapiezuri (îngropate parţial de argile roşii) etc.

Puncte de peisagistica şi de interes turistic :

Situl arheologic VILLA RUSTICA,Schitul "IZVORUL TĂMĂDUIRII",Muzeul sătesc GORNEA

Morile de apă

În cadrul instalaţiilor pentru prelucrarea produselor agricole prin măcinat un loc principal îl ocupa morile cu roata orizontală .Prezentându-se sub forma unei salbe de-a lungul pârâului Cameniţa şi a afluenţilor săi, aceste instalaţii de tehnică populară au dăinuit până în zilele noastre

Pe raza comunei Sicheviţa, existau în trecut un număr de  25 de mori de apă, din care un număr de 9 sunt încă funcţionale . Cunoscute în popor cu denumirea de "mori cu ciutură" ele sunt de fapt primul tip de moară acţionată de forţă motrice a apei.  Sistemul de funcţionare este simplu: apa este adusă la ciutura prin diguri (valău) şi prin "butoni" (tub dintr-un copac) şi acţionează prin cădere asupra  ciuturii, astfel determinând  o mişcare de rotaţie care este transmisă printr-un ax, direct pietrei de moară.  Procesul de măcinare tradiţională a cerealelor poate fi văzut şi în prezent în oricare  din cele 9 mori pe apă funcţionale de pe cursul râului Cameniţa.

14.Traseul turistic ,,Crucea Sf. Petru"      

Din drumul naţional E70, accesul se face pe drumul comunal ce traversează localitatea Gura Văii, la cca. 50 m. de podul de cale ferată; lungimea traseului 6,6 km, timp mediu de parcurgere cca 3 ore.i).(harta traseului)

 Este un traseu turistic cu un grad mediu de dificultate ; efort fizic de rezistenţă care necesită o pregătire fizică bună, ţinând cont de numeroasele porţiuni de urcare şi coborâre de pe parcursul acestuia.

 Este marcat cu o bandă verticală albastră pe fond alb, pe arbori şi  pe pietre, la o distanţă vizibilă între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce  traversează prin pădure sau zonele limitrofe acesteia.

Pe acest traseu turistic întîlnim atît elemente naturale dar şi puncte de atracţie deosebite prin deschiderea larga spre Dunăre şi spre barajul Porţile de Fier.Vegetaţia lemnoasă este reprezentată de o pădure de amestec, unde întâlnim elemente precum carpenul ,gorunul , garniţa, teiul , dar şi elemente mediteraneene precum cărpiniţă sau ghimpele ;De asemenea, versanţii dinspre fluviul Dunărea sunt acoperiţi în mare parte de arbuşti de liliac ;Speciile de flora sunt caracteristice climatului temperat-continental, cu influenţe submediteraneene, precum orhidee , garofiţe , viorele  sau ghiocei ;

De pe Dealul Crucii se poate admira, în întreaga lui spendoare, Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I, care se afla situat la intersecţia drumului E70 cu drumul  de pe coronamentul barajului.

Ocupatiile tradiţionale ale localnicilor au în primul rând un profil mixt, impus pe de-o parte de cerinţele variate ale traiului, iar pe de altă parte de caracterul autarhic pe care l-a avut de-a lungul timpului gospodăria ţărăneasca. Dintre acestea amintim: cultura produselor agricole, păstoritul, pescuitul, vânătoarea, creşterea viermilor de mătase, morăritul, prelucrarea lemnului, confecţionarea obiectelor de artizanat şi textile, etc.

Preparatele tradiţionale din lapte de vacă, oaie şi capra te îmbie pe tot parcursul traseului ecoturistic, dovedind potenţialilor vizitatori, ospitalitatea ce caracterizează întreaga zonă.

15.Traseului Ecoturistic Dubova-Cazanele Mici

Acces de pe drumul naţional DN57, în golful Dubova, aproximativ 24 km distanţă de localitatea Orşova spre Moldova Nouă; lungimea traseului aproximativ 9 km, timp mediu de parcurgere cca 4 ore , maxim  5 ore ambele variante. (harta traseului)

Este un traseu cu grad mediu de dificultate. Efort fizic moderat care nu necesită pregătire fizică specială, totuşi fiind un traseu lung în raport cu distanţa şi timpul de parcurgere al acestuia.

Este marcat cu un triunghi echilateral galben cu margine albă ,pe arbori şi  pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia.

Traseul ecoturistic urmează poteci de munte, care parcurg păduri de stejari, păduri de fag şi pajişti. Este traseul de unde se poate colecta drobiţă (Genista tinctoria), o excelentă planta tinctorială, din care femeile extrăgeau coloranţi vegetali pentru vopsitul lânii. Punctele de belvedere, nu puţine la număr, sunt locurile de unde poţi admira Cazanele Mari şi Veliki Strbac, de pe partea sârbeasca a Dunării.

Peisajul tipic este de defileu. Aici apar numeroase forme şi microforme de relief,

Platoul Cazanelor Mici este unic în Europa îţi tăie răsuflarea. Este locul în care stai pe calcare urgoniene (140 milioane ani), pe lapiezuri ("sculpturi" naturale în calcar), unde sibliacurile terţiare (asociaţii vegetale alcătuite preponderent din liliac, cărpiniţă, mojdrean, scumpie) provin din perioadele mai calde interglaciare, este locul de unde auriul lalelei de Cazane îţi spune că aici, în Cazanele Mari ale Dunării este singurul loc din lume în care trăieşte, de fapt este locul unde "Dunărea a bătut şi Porţile de Fier s-au deschis".

Recomandări ale APNPF:

La parcurgerea traseelor facem următoarele recomandări:

-pe perioada de primăvară-toamna ATENŢIE la vipere 

-a nu se abate de la traseul marcat şi de pe poteca de acces, existând pericolul rătăcirii    

-a nu se parcurge traseul pe timp nefavorabil, ploaie şi ninsoare deoarece nu există vizibilitate suficientă pe traseu şi există pericol de alunecare pe multe porţiuni de traseu atât la urcarea cât şi la coboarare .

-a nu se parcurge traseul pe perioada de iarnă când stratul de zăpadă depasest 20 cm deoarece nu se mai poate urmări poteca de acces, mai ales pe porţiunile unde aceasta parcurge poienile existente şi unde nu există semne indicatoare ;

-a nu se parcurge traseul pe timp de noapte sau a înnopta pe traseu, în zona existând posibilitatea existenţei animalelor sălbatice (urs,lup);

-a nu se parcurge de minori sub 14 ani decât însoţiţi de părinţi sau cadre didactice

-la punctele de belvedere, este recomadabil a se face o pauză de min 20 minute.

- pe vîrfuri şi pe marginile abrupte, nu este recomandată apropierea la mai mult de 5 m, existând pericolul căderii în gol

Echipamente şi dotări :

         -In funcţie de anotimp, recomandabil bocanci şi îmbrăcăminte cu rezistenţa la vânt şi ploaie.

            -Sticla cu apă de min 1 litru/pers, pe traseu neexistând izvoare sau fântâni

            -Sprijin ajutător (băţ de sprijin)