Parcul Natural Porţile de Fier             

                                                                              

 


 

 

Prima pagină Management Pază Turism Comunităţi Biodiversitate Contact

 

                                Motto: "Natura este singura carte în care fiecare filă păstrează câte un adevăr." Johnn Wolfgang von Goethe

      Comunităţii

    Comunităţi locale

    -  Aşezările umane

    Activităţi educative

    -  Evenimente tradiţionale

    -  Muzee 

   

   

 

    

         Aşezările umane

 

Defileul Dunării a reprezentat o arie propice pentru locuire înca din paleolitic, însa cele mai multe aşezări sunt atestate documentar din evul mediu şi în secolul al XIX-lea.

În secolul al XX-lea , au avut loc două evenimente importante pentru dinamica aşezărilor umane: declararea unor localităţi noi (în comunele Sicheviţa şi Şopotu Nou, sate formate prin fenomenul de roire) şi realizarea lacului de acumulare "Porţile de Fier I", care a produs mutaţii semnificative la nivelul aşezărilor din defileul Dunării:

   - Localităţile Tişoviţa, Plavişeviţa şi Ogradena au fost inundate în 1969 şi desfiinţate, familiile din aceste localităţi fiind mutate în cea mai mare parte în Eşelniţa.

  - Localitatea Vârciorova a fost desfiinţată, familiile mutându-se în Drobeta Turnu Severin şi în localitatea Iloviţa.

  - Localităţile Gura Văii, Orşova, Eşelniţa, Dubova şi Sviniţa au fost strămutate pe noi vetre, vechea vatră fiind acoperită de ape.

  - Localităţile Tufări, Jupalnic, Coramnic au dispărut, ca urmare a înglobări lor în noua vatră a oraşului Orşova.

  - Localitatea Ada-Kaleh a dispărut odata cu insula, locuitorii (cei mai mulţi de naţionalitate turcă) migrând către diferite oraşe ale ţării (Bucureşti, Constanţa, Drobeta Turnu Severin etc.).

  - Localitatea Drencova a dispărut, toponimul rămânând pentru portul cu acelaşi nume.

   Aşezările urbane

Pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier se află oraşele Orşova, Moldova Nouă (cu localităţile componente Moldova Nouă, Moldova Veche, Măceşti şi Moldoviţa) şi Drobeta Turnu Severin (prin localităţile componente Gura Văii şi Dudaşu Schelei).

Localitatea cu cel mai mare număr de locuitori este Orşova, care la recensământul din 2002 număra 12965 locuitori, ir în anul 2001 - 14850 locuitori.

Construit pe o vatră nouă (parţial pe fostele vetre ale satelor Jupalnic, Coramnic şi Tufări) după crearea lacului de acumulare Porţile de Fier I, oraşul Orşova prezintă o structură adunată şi o textură regulată a reţelei de străzi.

Dintre localităţile Moldova Veche şi Moldova Nouă, populaţia este concentrată în Moldova Veche (care la recensământul din anul 1992 număra 11793 locuitori), în vreme ce în Moldova Nouă trăiau doar 4030 locuitori. Aceste două localităţi sunt foarte apropiate ca distanţă (la doar 3-4 km). Moldova Veche, atestată documentar din anul 1588, are o structură adunată compactă, fiind aşezată pe malul Dunării, în dreptul ostrovului Moldova Veche.  Moldova Nouă fiind menţionată prima dată în anul 1717, are o formă alungită, clădirile găsindu-se în lungul văii Boşnegului şi a afluenţilor săi Valea Mare şi Pârâul Firizan.

Localităţile Moldoviţa, Măceşti, Gura Văii şi Dudaşul Schelei, de dimensiuni mai mici şi cu activităţi agricole dominante au fizionomia şi populaţia specific rurală, ele fiind de aceea încadreate în aşezări rurale.

   Aşezări rurale

În Parcul Natural Porţile de Fier se află 48 de aşezări permanente rurale, aparţinând de 11 comune şi două oraşe (Moldova Nouă şi Drobeta Turnu Severin). Lista aşezărilor permanente din Parcul Natural Porţile de Fier este prezentată în tabelul de mai jos, împreună cu apartenenţa lor la unităţile administrativ-teritoriale care se suprapun parţial sau total cu teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier.

Cele mai mari sate din arealul Parcului Natural Porţile de Fier sunt Eşeliniţa (cu peste 3000 locuitori), Berzasca, Dudaşul Schelei, Sichieviţa, Pojejena, Coronini, Liubcova, Sviniţa şi Pădina Matei, toate cu 1000-1650 locuitori la recensământul din anul 1992. Un număr de 10 sate se încadra în categoria 500-1000 locitori, altele 9 aveau 100-500 locuitori, iar restul de 19 numărau sub 100 locuitori.

 

               Aşezările permanente de pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier

  

  Judeţul

  Unitatea administrativă

 Aşezări permanente
 

 

 

Caraş-Severin

 

 

 

 Moldova Nouă [mai mult...]


 Pojejena [mai mult...]


 Cărbunari [mai mult...]


 Coronini [mai mult...]


 Gârnic


 Şopotu Nou [mai mult...]


 

 Schieviţa [mai mult...]

 

 


 Berzasca  [mai mult...]

 Moldova Nouă, Moldova Veche, Moldoviţa, Măceşti


 Pojejena, Divici, Radimna, Belobreşca, Şuşca


 -


 Coronini, Sfânta Elena


 Gârnic, Pădina Matei


 Cârşa Roşie, Valea Roşie, Urcu (parţial), Valea Răchitei (parţial)


 Schieviţa, Brestelnic, Cameniţa, Cârşie, Cracu Almăj, Cruşoviţa, Curmătura, Frăsiniş, Gornea, Liborajdea, Lucacevăţ, Martinovăţ, Ogaşu Podului, Streneac, Valea Oreviţa, Valea Ravensca, Valea Schieviţei, Zănou, Zăsloane


 Berzasca, Liubcova, Bigăr, Cozla

 Mehedinţi

 Drobeta Turnu Severin*


 Orşova [mai mult...]


 Dubova [mai mult...]


 Eşelniţa [mai mult...]


 Iloviţa [mai mult...]


 Sviniţa [mai mult...]


 Brezniţa-Ocol [mai mult...]

 Gura Văii, Dudaşi Schelei


 Orşova


 Dubova, Baia Nouă, Eibenthal


 Eşelniţa


 Iloviţa, Bahna


 Sviniţa


 Brezniţa-Ocol (parţial)

                  

 *Municipiul Drobeta Turnu severin se află în afara Parcului Natural Porţile de Fier, doar Gura Văii şi Dudaşil Schelei fiind parte componentă a acestuia.

În Parcul Natural Porţile de Fier densitatea localităţilor este de 4,1 sate / 100 km2, existând însă mari diferenţe între densitatea localităţilor pe teritoriul judeţului Mehedinţi şi cea de pe territoriul judeţului Caraş-Severin.

În judeţul Mehedinţi, pe care se suprapune cea mai mare parte a Munţilor Almăjului (dar şi Podişul Mehedinţi), densitatea satelor este foarte scăzută, de 1,4 sate/100 km2, cauza fiind condii'ile fizico-geograficenefavorabile şi concentrarea aşezărilor umane în perioada de construire a barajului de la Porţile de Fier, prin stramutarea satelor - nu mai puţin de 8 sate fiind desfiinţate în acea perioadă.

Pe teritoriul judeţului Caraş-Severin, densitatea aşezărilor umane este de 6,7 sate/100 km2, o densitate foarte ridicată, în comparaţie cu cea mai mare parte a Carpaţilor Româneşti. Aceată valoare ridicată se datorează reliefului mai domol şi al defrişărilor masive din Munţi Locvei, care au permis formarea a numeroase sate ce aparţin de Sicheviţa şi Şoptul Nou; în total, localitaţile din aceste două comune reprezintă aproape 50 % din totalul localităţilor cu vatra pe cuprinsul Parcului Natural Porţile de Fier.

La aşezările permanente se adaugă sălaşele, răspândite în apropierea localităţilor Sichieviţa, Sviniţa, Dubova, dar şi Berzasca, Pojejena, Eşelniţa. Numărul cel mai mare de locuinţe temporare sunt în Munţii Almăjului, unde satele sunt amplasate pe malul Dunării, un teritoriu foarte întins fiind nepopulat. Pentru exploatarea terenurilor din acest perimetru au fost construite sălaşe, cele mai numeroase fiind aşezate în perimetrul delimitat de Dunăre, iar la nord de linia ce uneşte Cozla de Dubova.

     

Prima pagină Management Pază Turism Comunităţi Biodiversitate Contact

Copyright@ 2014 Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier - Toate drepturile rezervate

Conţinutul acestui site internet este protejat potrivit Legii nr. 8/1996 a dreptului de autor