Parcul Natural Porţile de Fier             

                                                                              

 


 

 

Prima pagină Management Pază Turism Comunităţi Biodiversitate Contact

 

                                Motto: "Natura este singura carte în care fiecare filă păstrează câte un adevăr." Johnn Wolfgang von Goethe

      Comunităţii

    Comunităţi locale

    -  Aşezările umane

    Activităţi educative

    -  Evenimente tradiţionale 

    -  Muzee 

    -  Evenimente PNPF 

   

   

 

    

          Comunităţi locale

 

Numărul de locuitori din arealul Parcului Natural Porţile de Fier înregistreză o scădere accentută, atât sporul natural cât şi sporul migrator fiind negative după 1989. 

Sporul natural negativ este determinat de natalitatea foarte redusă, specifică Banatului şi accentuată de îmbătrinirea populaţiei, dar şi de mortalitatea ridicată, în special în mediu rural.

Acest fenomen se produce după ce în perioada premergătoare, dinamica numărului de locuitori s-a carecterizat printr-o creştere spectaculoasă, mai ales în perioada 1966-1977, creştere cauzată de politica demografică, ca şi de dezvoltarea zonei miniere Moldova Nouă, ce a constituit un pol de atracţie a forţei de muncă din zone cu natalitate foarte ridicată.

În anul 2002, numărul populaţiei din Parcul Natural Porţile de Fier era de 55321 locuitori, la care se adaugă populaţia din Gura Văii, parte componentă a oraşului Drobeta Turnu Severin; centrele cele mai populate sunt Orşova cu 14850 locuitori şi Moldova Nouă cu 13917, care împreuna cu Moldova Veche, Moldoviţa şi Măceşti este de aproximativ 14800 locuitori.

Densitatea medie a populaţiei este scăzuta (aproximativ 47.83 locuitori/km2 ), fiind determinată de caracteristicile reliefului care nu a permis dezvoltarea aşezărilor umane, precum şi restructurările impuse de realizarea acumulării Porţile de Fier I. La nivel de comună densitatea populaţiei este in general sub 25 loc./km2, valoare specifică zonei carpatice din România (comunele Berzeasca, Eşelnita, Dubova, Sviniţa, Şopotu Nou, Iloviţa, Cărbunari şi Sicheviţa).

Ariile cu densităţi mai mari ale populaţiei sunt localizate în depresiuni (Moldova Nouă, Liubcova-Berzeasca, Orşova) şi pe platourile calcaroase din apropiere (100 loc./km2 în Moldova Nouă, 50-80 loc./km2 în comunele Coronini si Gârnic), precum şi în localitatea Gura Văii aparţinand municipiului Drobeta Turnu Severin (peste 100 loc./km2). Cea mai ridicată densitate se înregistrează în oraşul Orşova (300 loc./km2).

Populaţia este concentrată pe malul Dunării, pe terasele acesteia şi în bazinetele formate la vărsarea afluenţilor. Văile afluente reprezintă arii de concentrare a populaţiei, oferind resurse de apă potabilă şi condiţii favorabile pentru amplasarea gospodăriilor şi pentru desfăşurarea activităţilor agricole.

În restul teritoriului Parcului Natural Porţile de Fier densitatea este foarte redusă, întrucat mari suparafeţe de teren din Munţii Almăjului sunt complet nelocuite, din cauza reliefului accidentat, a gradului ridicat de împădurire, a infrstructuri slab dezvoltate şi a izolării în raport cu centrele de polarizare.

În Munţii Locvei, deşi sunt mult mai numeroase, aşezările sunt de dimensiuni reduse (sub 100 locuitori)fiind adesea sălaşe care au devenit ulterior aşezari permanente. Un exemlu în acest sens îl reprezintă comuna Sicheviţa, alcatuită din 19 sate, toate de dimensiuni foarte mici.

  Structura populaţiei pe sexe

Structura populatiei pe sexe (la 1 iulie 2001) relevă o uşoară predominare a sexului feminin (50,81 %) faţă de cel masculin ( 49,19 %). Această structură relevă o creştere a ponderii populaţiei de sex feminin faţă de recensământul din 1992, când numărul de persoane de sex masculin era mai mare (circa 50,08 % din populaţie). Cauzele scăderii ponderii populaţiei de sex masculin sunt speranţa de viaţă mai ridicată a femeilor coroborată cu fenomenul de îmbătrânire accentuată a populaţiei din Parcul Natural Porţile de Fier, închiderea activităţilor miniere care atrăgeau forţa de muncă şi sporul migrator negativ.

Cele mai mari ponderi ale femeilor se înregistrează în comunele Sviniţa (54,19 %) şi Dubova (52,26 %), singurele comune în care predomină populaţia de sex masculin fiind Coronini (50,89 % bărbaţi) şi Gârnic (50,13 % bărbaţi).

Importanţa structurii pe grupe de vârstă şi sexe este dată de faptul că funcţie de aceasta trebuie adaptate politice socialepentru reducerea ratei şomajului.

  Structura populaţiei pe medii

La data de 1 iulie 2001, pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier trăiau peste 51500 persoane, dintre care circa 19000 în mediul urban (37 %). Gradul de urbanizare al zonei, exprimat prin numărul de locuitori din mediul urban din populaţia totală, nu a înregistrat variaţii în ultimi 10 ani, scăderea populaţiei fiind un fenomen general în Parcul Natural Porţile de Fier

  Structura populaţiei pe grupe de vârstă

Structura populaţiei pe grupe de vârstă din Parcul Natural Porţile de Fier la recensământul din anul 1992 era următoarea: populaţia tânără, cu vârsta până la 14 ani, reprezenta 23 % din total, populaţia adultă, cu vârsta cuprinsă între 15-59 ani avea ponderea cea mai mare, de 63 % din populaţie, explicabilă prin faptul că zona a constituit un pol de atracţie a forţei de muncă pentru activităţile miniere, iar populaţia peste 60 de ani reprezenta 13,5 %  din populaţia totală, valoare ce exprimă o uşoara îmbătrânire a populaţiei.

 Structura populatiei pe naţionalităţi şi confesiuni

Structura pe naţionalităţi a populaţiei înregistrată în anul 1992, când s-a realizat ultimul recensămant, era urmatoarea:

Românii reprezentau populaţia majoritară în Parcul Natural Porţile de Fier (78,69 %), în localităţile Gura Văii, Dudaşul Schelei, Moldoviţa, Pădina Matei, Iloviţa, Bahna, Dubova, Coronini, precum şi în toate aşezările formate în secolul al XX-lea (aparţinând de comunele Sicheviţa şi Şopotul Nou), românii reprezintă peste 95 % din total.

Ponderea populaţiei române era deosebit de mare şi în principalele aşezări din cadrul Parcului Natural Porţile de Fier: 93 % în Orşova, 90 % în Moldova Nouă şi 79 % în Moldova Veche.

Populaţia de etnie sârbă este răspândită în partea vestică (oraşul Moldova Nouă şi comuna Pojejena), provenind în special din migraţia determinată de stăpânirea otomană a Serbiei. Ponderea populaţiei sârbe este de 10,98 %, reprezentând a doua naţionalitate ca pondere din Parcul Natural Porţile de Fier. În satele Măceşti, Belobreşca, Radimna, Divici şi Sviniţa, peste 80 % din populaţie era de naţionalitate sârbă, iar în satele Pojejena, Liubcova şi Baziş, între 20 şi 40 % din populaţie aparţinra acestei etnii.

Populaţia de naţionalitate cehă, colonizată la începutul secolului al XIX-lea în timpul dominaţiei habsburgice reprezintă 15,87 % din total populaţiei Parcului Natural Porţile de Fier. Cele mai ridicate ponderi se întâlnesc în localităţile Bigăr, Eibenthal, Sfânta Elena şi Gârnic, unde reprezintă peste 90 % din numărul de locuitori. Cehii sunt majoritari şi în satul Baia Nouă (59,6 %), ponderi ridicate înregistrându-se şi în localităţile Orşova, Moldova Nouă, Moldova Veche, Berasca, Liubcoca şi Cozla.

Rromii se găsesc în număr ridicat în localităţile Eşelniţa (unde reprezentau 28 % din populaţie) şi Liubcova (8 % din populaţie), reprezentând pe ansamblu 2,79 % din populaţia Parcului Natural Porţile de Fier.

Alte naţionalităţi: maghiari - 1,06 % şi germani - 0,62 %, care erau răspândţi cu precădere în aşezările urbane (Orşova, Moldova Veche), la aceştia se adaugă un număr redus de slovaci, ucraineni, bulgari şi alte naţionalităţi.

Structura pe confesiuni este strâns legată de structura pe naţionalităţi: 90,7 % din populaţie aparţine cultului ortodox (inclusiv cultul ortodox - stil vechi, în special în satul Sviniţa); 7,7 % din populaţie aparţine cultului romano-catolic (mai ales din populaţia de naţionalitate cehă şi maghiară); 1,6 % din populaţie aparţine cultului baptist, 0,24 % cultului penticostal, 0,1 % cultului reformat, restul populaţiei fiind formată din greco-catolici, atei şi reprezentanţi ai altor culte. După 1990 se observă scăderea semnificativă a numărului de şvabi, unguri şi cehi, care au imigrat în ţările de origine, acest lucru determinând o diminuare a numărului de romao-catolici din total populaţiei.

  Structura populaţiei active       

Populaţia activă reprezenta în 1992 aproximativ 45 % din totalul locuitorilor, cea mai mare pondere a populaţiei active fiind întâlnită în comuna Sicheviţa (58 %), iar cea mai redusă în  comuna  Sviniţa  (33%). Se remarcă o difernţă foarte mare între ponderea populaţiei active dintre persoanele de sex masculin (51,9 % din total populaţie de sex masculin) şi cele de sex feminin (doar 39,4 % se încada în populaţia activă).

Din populaţia inactivă, o parte importantă o constitue pensionarii; ponderea acestora la nivelul Parcului Natural Poţile de Fier fiind de 15,7 %. La nivel de comune, se constată diferenţe foarte mari. Astfel în comuna Pojejena, pensionarii reprezentau 26,6 % din populaţie, în Berzasca şi Dubova - circa 22 %, în Sviniţa - 19 % din  populaţie, pe  când  la  polul  opus se situează comunele Gârnic (8 %) şi Coronini (10 %). 

 

Prima pagină Management Pază Turism  Comunităţi Biodiversitate Contact

Copyright@ 2014 Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier - Toate drepturile rezervate

Conţinutul acestui site internet este protejat potrivit Legii nr. 8/1996 a dreptului de autor