Istoricul cercetărilor

  

În istoria botanicii româneşti, acest teritoriu, caracterizat printr-o floră deosebit de valoroasă şi eterogenă, a cunoscut o concentrare şi proecuare remarcabilă a botaniştilor din ţară, concretizată prin rezultate ştiinţifice deosebite. Botaniştii din trecut, ca Schott, Heufell, Grisellini, Janka, Pančić etc. au semnalat încă din secolul al XIX-lea bogăţia florei, descriind taxoni noi pentru ştiinţă.

Studiile fitosociologice din Defileul Dunării îşi au punctul de plecare în anul 1931, odată cu cu organizarea de către Al. Borza a celei de a VI-a Excursie fitogeografică internaţională în România, când participanţii au parcurs itinerariul Sviniţa-Tricule-Drencova, Cazane, Orşova, Insula Ada-kaleh şi Vârciorova până la Gura Văii. Printre rezultatele acestei excursii, se numără şi o valoroasă contribuţie publicată de K. Domin în 1932 care cuprinde primele informaţii fitosociologice din sectorul Cazane, Insula Ada-Kaleh şi Vârciorova.  

P. Jacuks (1961) consideră că unul dintre cele mai interesante teritorii din sud-estul Europei centrale este Defileul Dunării dintre Porţile de Fier şi Cazanele Mari. Aici se întâlneşte vegetaţia panonică şi transilvanică cu cea central-balcanică şi submediteraneană. Considerând că arcul carpato-balcanic din acest sector a funcţionat ca o importantă cale de migraţie a elementelor montane sudice spre nord cele nordice spre sud, Călinescu şi Iana (1964) arată că Dunărea a favorizat în defileu existenţa elementelor mediteraneene şi termofile endemice şi că defileul Porţile de Fier reprezintă un centru de relicte terţiare şi pleistocene. Pe de altă parte, Dunărea a constituit şi o cale de migraţie pentru elementele pontice de stepă de la este spre vest.

Odată cu construcţia Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie de la Porţile de Fier s-au efectuat cercetări ştiinţifice multilaterale, în colaborare cu cercetătorii sărbi. Întrucat teritoriul pe care urma să se extindă lacul de acumulare al acestui sistem ducea la inundarea a numeroase zone, investigaţiile trebuia efectuate cu stricteţe şi acurateţe, preconizându-se anumite pierderi în diversitatea specifică. Astfel, după construirea barajului Porţile de Fier, prin imersarea în special a insulei Ada-Kaleh, din flora locală s-au pierdut următorii taxoni: Antirrhinum majus, Astragalus austriacus, Balsamita major, Chaenomeles japonica, Euphorbia peplus, geranium pratense, Helianthus tuberosus, Hemerocalis flava, Kochia prostrata, Maclura pomifera, Morus nigra, Parthenocissus inserta, Parthenocissus quinquefolia, Solidago canadensis, Stachzs atherocalzx, Sternbergia lutea, Tetragonolobus maritimus ssp. Siliquosus, Trigonella coerulea.

Colectivul constituit pentru cercetările botanice în cadrul cercetărilor complexe a obţinut rezultatele uimitoare, dar cunoscând potenialul zonei, deloc surprinzătoare, astfel încât s-au identificat un taxon nou pentru ştiinţă -  Stipa danubialis - 17 taxoni noi pentru flora ţării,  respectiv 25 de taxoni rari găsiţi numai la Porţile de Fier şi o serie de specii endemice.

 

Pe teritoriul parcului au fost desfăşurate mai multe activităţi de cercetare, finalizate prin teze de doctorat, lucrări de dizertaţie sau licente. De asemenea, rezultatele ştiinţifice fie au fot publicate în articole în reviste ştiinţifice, fie au fost transmise sub formă de raport Administraţiei parcului.

Astfel, în urma cercetărilor, Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier beneficiază de datele ştiinţifice pe următoarele domenii:

Biologie/ecologie: Administraţia Parcului deţine rezultate pentru următoarele grupe de cercetare:

-    Floră şi vegetaţie: S. Matacă - Parcul Natural Porţile de Fier. Floră, vegetaţie şi protecţia naturii - Teză de doctorat

-      Nevertebrate:  Coleoptera, Diptera, Hymenoptera, Arachnida, Decapoda

-      Vertebrate:

a).reptile - L. Rozylowicz - Metode de analiză a distribuţiei areal-geografice a ţestoasei lui Hermann(Testudo hermanni Gmelin, 1789  în România. Studiu de caz: Parcul Natural Porţile de Fier - Teză de doctorat;

 - L. Rozylowicz, C. Tetelea, V. Popescu - Assessing the distribution of Hermann's tortoise (Testudo hermanni boettgeri Mojsisivics, 1888) in the Iron Gates Natural Park, Romania - Articol publicat cu ocazia "Proceedings of the First International Conference on Environmental Research and Assessment",  Bucharest, Romania, March 23-27, 2003.

b).păsări - au loc recensământe anuale ale păsărilor de apă

c).mamifere - au loc monitorizări ale liliecilor în diferite puncte de pe teritoriul parcului;

Paleotologie/Geologie/Geografie

Pe teritoriul parcului se derulează practicile de teren ale studenţilor de la diferite facultăţi, de menţionat fiind Facultatea de Geofizică şi Geologie, ale căror activităţi se pot observa aici.

În vederea desfăşurării activităţilor de cercetare pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier este necesară depunerea la Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier a următoarelor documente:

-     cerere prin care se solicită eliberarea acordului/avizului privind desfăşurarea activităţilor/acţiunilor de cercetare.

-     Memoriu cu detalierea acţiunilor/activităţilor ce urmează a se efectua, a locaţiilor acestora, a perioadei de desfăşurare, speciile şi habitatele asupra cărora se efectuează cercetări;

-      Lista tuturor partenerilor implicaţi în implementarea proiectului;

-      Declaraţie pe propria răspundere a managerului de proiect din care să rezulte că:

a)  Nu se vor efectua alte activităţi/acţiuni decât cele specificate în memoriu;

b) Se va pune la dispoziţia Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier toată baza de date şi rezultatele activităţilor de cercetare/monitorizare, precum şi raportul final (integral al cercetării, cu respectarea drepturilor de autor, în vederea înaintării către autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului).