Parcul Natural Porţile de Fier             

                                                                              

 


 

 

Prima pagină Management Pază Turism Comunităţi Biodiversitate Contact

 

                                Motto: "Natura este singura carte în care fiecare filă păstrează câte un adevăr." Johnn Wolfgang von Goethe

      Biodiversitate

    - Biodiversitate

    - Istoricul cercetărilor

    - Flora

    - Faună

    - Habitate

    - Ştiaţi că... 

 

 

   

   

 

                                                                               

         Biodiversitate

 

 Parcul Natural Porţile de Fier se remarcă printr-o luxuriantă biodiversitate, fapt ce a facut ca aceasta arie naturală protejată să fie recunoscută atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Condiţiile climatice, pedologie, petrografice, geomorfologice, influenţa Dunării asupra acestora, dar şi contextul social au creat locuri unice, care au păstrat de-a lungul secolelor caracteristicile unor habitate specifice.

 Ca un veştmânt purtat de secole, dar mereu împrospătat, pădurea îmbracă masivele muntoase ale Munţilor Almăjului şi Locvei în proporţie de 80 %, rămânând versanţii, prin care şi-a creat Dunărea drum, golaşi, dând impresia unor locuri neprielnice, poate chiar respingătoare. Dar doar impresia! Aceste feţe aproape verticale, în ceea mai mare parte calcaroase, sunt populate cu numeroase specii endemice, rare, fire de iarbă, arbuşti şi înmiresmate flori, care parcă poartă taina Facerii Lumii.

 Trăsătură caracteristică pentru flora Parcului Natural Porţile de Fier, alături de amestecul de flore boreale, montane cu cele de origine mediteraneană, o constituie coborârea în altitudine a unor elemente montane şi urcarea unor elemente sudice (R. Călinescu, S. Iana, 1964). Astfel, inversiunea termică face ca fagul - Fagus sylvatica - să cunoască cea mai joasă altitudine din ţară pe Valea Mraconiei, tisa - Taxus baccata - relict terţiar, pe versanţii ce străjuiesc voiniceşte Cazanele Mari, afinul - Vaccinium myrtillus - populează stâncile golaşe ale Trescovăţului.

În ansamblul ei, flora Parcului Natural Porţile de Fier este reprezentată prin toate cele cinci încrengături ale regnului vegetal, după cum urmează: Phycophyta, cu 71 familii, 171 genuri şi 549 specii; Lychenophyta, cu 34 familii, 67 genuri şi 375 specii; Fungi, cu 48 familii, 252 genuri şi 1077 specii; Bryophyta, cu 31 familii, 98 genuri şi 296 specii; Cormophyta, cu 67 de ordine cu 114 familii, 540 de genuri, 1395 de specii, 272 de subspecii şi 5 varietăţi.

Studiul apartenenţei areal geografice a speciilor de plante din arealul Parcului Natural Porţile de Fier relevă o dominanţă netă a elementelor nordice sau apusene (cu un procent de 62,23%), respectiv a celor circumpolare, europene şi continental-europene, medio-europene şi medio-europene-mediteraneene, eurasiatice, inclusiv continentale, arctic-alpine, alpine-balcanice, alpine-carpatice şi atlanto-medio-europene.

Acestea sunt urmate, ca pondere, de elementele sudice şi endemice, respectiv elemente medio-atlantice, medio-eurosiberiene, balcanice şi balcano-pontice, daco-balcanice, carpato-balcane, dacice, balcano-alpino-carpatice şi carpatice, cu un procent de 19,23%.

Elementele orientale sau continental-stepice, respectiv elementele ponto-panonice, ponto-mediteraneene şi ponto-panono-balcanice, totalizează un procent de 11,07 %, iar elementele policore, respectiv cosmopolite şi advenite, un procent de 6,75%.

  Numărul de elemente endemice, deşi nu foarte mare, vine ca o completare a  diversităţii mari de elemente fitogeografice.

                                                         Galerie foto Biodiversitate

 

                      

 

                

                             

 

         

                                                       

 

     

Prima pagină Management Pază Turism Comunităţi Biodiversitate Contact

Copyright@ 2014 Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier - Toate drepturile rezervate

Conţinutul acestui site internet este protejat potrivit Legii nr. 8/1996 a dreptului de autor